Impactul pandemiei in executarea contractelor

După cum am stabilit anterior in articolul Forța majoră în contracte, pandemia de coronavirus poate fi catalogată ca fiind un caz de forță majoră, aceasta aflându-se în strânsă legătură cu starea de urgență instituită pe teritoriul României care vine cu o serie de măsuri luate de autorități pentru prevenirea răspândirii virusului.

Cu toate acestea, nu putem reține că aceste două evenimente, starea de urgență și contextul pandemiei de coronavirus, se circumscriu în mod absolut noțiunii de forță majoră astfel cum aceasta este denumită de Codul civil dacă nu sunt afectate obligațiile asumate de părți în contract într-o măsură în care acestea să se afle în imposibilitate obiectivă de a-si mai executa obligațiile.

Astfel, pentru a se analiza cazul de forță majoră raportat la contextul pandemiei se va avea în vedere :

* fiecare raport contractual în parte, în funcție de specificitatea acestuia;

* consecințele pe care pandemia le are asupra raportului contractual, prin raportare la posibilitatea îndeplinirii obligațiilor de către părți;

* dovada imposibilității îndeplinirii obligației de către cel care invocă existența forței majore;

* legătura de cauzalitate între intervenirea pandemiei și imposibilitatea îndeplinirii obligației contractuale.

Pentru a putea analiza impactul pe care pandemia de coronavirus o poate avea în diferite contracte, trebuie să amintim și o serie de măsuri ce au fost luate de către autorități prin ordonanțele militare adoptate în vederea prevenirii răspândirii virusului, măsuri ce au creat contextul imposibilității de executare a obligațiilor contractuale:

* suspendarea unor activități care nu sunt consecvente necesității de distanțare socială;

* interzicerea circulației tuturor persoanelor în afara locuințelor/gospodăriei cu anumite excepții;

* instituirea măsurii de carantinare a unor anumite unități administrativ-teritoriale;

* suspendarea tuturor zborurilor efectuate de operatori economici aerieni spre unele state și din acestea către România;

* suspendarea transportului rutier internațional de persoane pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport către anumite state și din acestea către România.

***

  1. 1. Contractul de prestări servicii

Având în vedere cele menționate mai sus, considerăm că pentru a stabili intervenția cazului forță majoră într-un contract de prestări servicii, trebuie avut în vedere specificul fiecărui contract, ce servicii urmează a se presta și modalitatea prin care obiectul contractului poate fi dus la îndeplinire.

* în cazul în care avem un contract de prestări servicii în mediu online sau în cazul în care obligațiile contractuale pot fi îndeplinite și de la domiciliul debitorului obligației de executare a contractului, atunci cazul de forță majoră nu poate interveni decât în situația în care prestatorul ar fi afectat direct de virus prin infectarea cu acesta;

Totuși, beneficiarul serviciilor trebuie să cunoască faptul că se poate confrunta cu situația în care prestatorul ar putea invoca incidența forței majore: în cazul în care obligațiile sale contractuale ar putea avea legătură cu deplasarea în anumite zone de risc;

* în cazul în care executarea obligației sale de a presta un anumit serviciu se află în strânsă legătură cu una dintre activitățile suspendate de către autoritățile publice prin ordonanțele militare adoptate;

* în cazul în care serviciile constau în obligații ce au legătură cu evenimente a căror desfășurare a fost interzisă ca măsură a prevenirii răspândirii coronavirusului (servicii în cadrul organizării unei nunți, unui botez, petreceri, festival etc.)

În rândul persoanelor care au încheiat un contract în vederea executării unei obligații viitoare, poate interveni întrebarea ce se întâmplă cu arvuna pe care o parte i-a dat-o celeilalte părți în vederea executării contractului?

În acest caz, trebuie avute în vedere prevederile art. 1.546 din Codul civil, conform cărora „Arvuna se restituie când contractul încetează din cauze ce nu atrag răspunderea vreuneia dintre părți.”

Astfel, pentru a se ajunge la această discuție considerăm că mai întâi va fi stabilit dacă se pune problema intervenției cazului de forță majoră, dacă s-a făcut dovada acestei existențe și dacă forța majoră duce la încetarea contractului și nu la suspendarea acestuia.

Prin urmare, în cazul în care condițiile incidenței forței majore instituite prin prevederile Codului civil au fost îndeplinite și dovedite, împreună cu legătura de cauzalitate dintre intervenirea cazului de forță majoră și imposibilitatea îndeplinirii obligației contractuale, atunci arvuna se va restitui părții ce a remis-o.

Revenind la contractul de prestări servicii, OUG nr. 29/2020, prin prevederile sale oferă posibilitatea de a invoca forța majoră în alte contracte decât cele de locațiune și cele pentru serviciile de utilități, ca urmare a pandemiei cu noul coronavirus, doar dacă:

* se face dovada încercării de renegociere a contractelor;

* societatea și-a întrerupt activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente;

* au obținut un certificat de situație de urgență.

Astfel, nimic nu ne împiedică să extindem această prevedere și la contractul de prestări servicii, bineînțeles, cu respectarea prevederilor legale instituite de ordonanța de urgență cu privire la negocierea contractelor în vederea stabilirii unui echilibru între părțile contractante și cu respectarea condițiilor de mai sus.

  1. 2. Contractul de locațiune.

Referitor la contractele de locațiune și posibilitatea de invocare a cazului de forță majoră raportat la măsurile adoptate de către autorități pentru prevenirea răspândirii virusului, legiutorul a avut grijă să reglementeze o serie de măsuri prin OUG nr. 29/2020.

Astfel:

* IMM-urile a căror activitate a fost întreruptă total sau parțial în baza legii sau a deciziilor emise de autoritățile publice competente pe perioada stării de urgență decretate beneficiază de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și sedii secundare;

* Pentru a putea beneficia de această facilitate, proprietarul imobilului nu va avea drept de opoziție;

* Chiriașul trebuie să obțină un certificat de situație de urgență;

* Beneficiarul acestor situații trebuie să sufere un impact major asupra activității sale generat de pandemia cu noul coronavirus, condițiile necesare pentru a răsturna caracterul obligatoriu al obligațiilor contractuale nefiind îndeplinite în cazul unui impact redus;

* Beneficiari ai acestor facilități legale de amânare a plății chiriei pot fi și notarii publici, avocații și formele de profesie specifice, executorii judecătorești, cabinetele medicilor de familie, cabinetele stomatologice, federațiile sportive naționale și cluburile sportive dacă îndeplinesc condițiile impuse de lege.

Având în vedere prevederile ordonanței de urgență și dreptul comun, considerăm că este necesară o distincție între:

* Beneficiul amânării obligației de plată a chiriei – instituit prin OUG nr. 29/2020 pentru întreprinderile care îndeplinesc condițiile:

* Întreruperii totale sau parțiale a activității în baza legii sau a deciziilor emise de autoritățile publice competente pe perioada stării de urgență decretate;

* Deținerii unui certificat de stare de urgență albastru/galben.

* Suspendarea obligației de plată a chiriei, facilitate solicitată de către chiriașul care nu îndeplinește condițiile prevăzute de ordonanța de urgență, însă din cauza situației îngreunate pe care o are ca urmare a situației actuale a țării.

Astfel, considerăm că în cazul în care chiriașul ar solicita suspendarea obligației de plată a chiriei, proprietarul trebuie să analizeze buna credință a acestuia prin prisma dovezii pe care o face cu privire la situația grea în care se află și să inițieze o atentă negociere a clauzelor contractuale.

Considerăm că negocierea clauzelor contractuale este de o importanță deosebită în contextul actual deoarece efectele negative ale acestuia se răsfrâng asupra tuturor, astfel că este necesară identificarea unor soluții echitabile pentru părți și mai ales, evitarea adoptării de clauze contractuale susceptibile de a fi soluționate în fața instanțelor de judecată.

  1. 3. Contractul de muncă

Forța majoră este menționată și în conținutul prevederilor din Codul muncii și putem chiar considera faptul că prin conținutul art. 4 alin. (3) lit. d se definește forța majora în cazul relațiilor de muncă „în caz de război, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii, inundaţii, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte şi, în general, în toate circumstanţele care pun în pericol viaţa sau condiţiile normale de existenţă ale ansamblului populaţiei ori ale unei părţi a acesteia”


Se poate circumscrie noțiunea de pandemie definiției cazului de forță majoră dată de Codul Muncii?

Din punctul nostru de vedere, având în vedere faptul că legiuitorul a inclus în definiția dată epidemiile și circumstanţele care pun în pericol viaţa sau condiţiile normale de existenţă ale ansamblului populaţiei ori ale unei părţi a acesteia, pandemia cu noul coronavirus, constituie un caz de forță majoră în cadrul relațiilor contractuale de muncă, care poate atrage și alte modificări decât șomajul tehnic.


Cum se aplică forța majoră în contractele de muncă?

Modificarea contractului individual de muncă

Conform art. 48 din Codul muncii Angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără consimţământul salariatului, şi în cazul unor situaţii de forţă majoră, cu titlu de sancţiune disciplinară sau ca măsură de protecţie a salariatului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de prezentul cod.”

Astfel, prin suspendarea activităților enumerate la începutul prezentului articol, ca măsuri pentru prevenirea și combaterea răspândirii virusului, instituite prin ordonanțele militare, cei mai mulți angajatori, în măsura în care acest fapt a fost posibil, au adoptat măsura reglementată de textul de lege sus-menționat.

Ceea ce trebuie să aibă în vedere angajatorii cu privire la modificarea contractului individual de muncă în contextul situației de forță majoră este faptul că nu pot fi modificate alte elemente ale contractului individual de muncă în afara locului și felului muncii și, de asemenea, nu poate dispune în mod unilateral încetarea contractului individual de muncă în temeiul acestui text de lege.

Suspendarea de drept a contractului individual de muncă

Forța majoră poate determina și suspendarea de drept a contractului individual de muncă, dacă sunt îndeplinite condițiile instituite de Codul civil, respectiv caracterul extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil al evenimentului ce constituie forță majoră.

Revenind la contextul actual creat de pandemie, considerăm că suspendarea de drept a contractului individual de muncă nu poate încăpea în discuție decât dacă:

* angajații ar fi împiedicați să își părăsească locuințele ca urmare a unei carantine instituționalizate a unei unități administrativ-teritoriale sau chiar a statului român;

* specificul domeniului de activitate al angajatului nu permite lucrul de acasă, acesta aflându-se într-o imposibilitate obiectivă de executare a obligațiilor decurgând din raporturile de muncă, ca urmare a intervenției cazului de forță majoră – pandemie.

Poate interveni concedierea salariatului pe motiv de forță majoră?

După cum arătat mai sus, prin ordonanțele militare au fost suspendate o serie de activități ale societăților comerciale, având în vedere situația actuală, fapt ce face imposibilă punerea în executare a unui contract în anumite domenii.

Cu toate acestea, Codul muncii nu prevede în mod expres posibilitatea angajatorului de a dispune unilateral încetarea contractului de muncă în caz de forță majoră, astfel că, invocarea acestuia la concedierea salariatului, prin decizia de concediere, nu este suficientă.

Prin urmare, angajatorul trebuie să facă dovada cauzei de forță majoră în sensul existenței unei cauze reale și serioase care determină desființarea postului efectiv ocupat de către salariatul vizat, dar și a legăturii de cauzalitate dintre intervenirea cazului de forță majoră și nevoia desființării postului ocupat de către salariatul concediat.

Pentru detalii, informații și/sau suport, trimite-ne un mesaj la adresa office@psbh.ro

Articol realizat de colega noastră avocat Adriana Badea

Scris in: Drept comercial, Drept imobiliar, Dreptul muncii